Cine deține controlul?

(Varianta prescurtată)

De Dr. Ihaleakala Hew Len

Problemele pot fi rezolvate fără să ai habar ce anume se întâmplă! Să realizez şi să înţeleg acest lucru este o adevărată uşurare şi bucurie pentru mine. Rezolvarea problemelor, ca parte componentă a scopului existenţei, constituie esenţa metodei I-Dentităţii de Sine prin Ho’oponopono. Pentru a ne rezolva problemele, trebuie să ne punem două întrebări: Cine sunt eu? Cine deţine controlul? Înţelegerea adevăratei naturi a Universului începe cu îndemnul lui Socrate: “Cunoaşte-te pe tine însuţi.”

Cine deţine controlul? Majoritatea oamenilor, inclusiv cei din comunitatea ştiinţifică, privesc lumea ca pe o entitate fizică. Cercetările actuale în domeniul ADN-ului pentru identificarea cauzelor şi remediilor pentru bolile de inimă, cancer şi diabet reprezintă un prim exemplu al acestei abordări.

Legea cauzei și efectului: Modelul fizic

Intelectul, mintea conştientă, crede că poate rezolva problemele, că poate controla ceea ce se întâmplă şi ceea ce trăim. În cartea sa “Iluzia utilizatorului: Despre limitele conştiinţei”, jurnalistul de ştiinţă Tor Norretranders realizează o descriere aparte a conştiinţei. El citează studii ştiinţifice, mai ales pe cele ale profesorului Benjamin Libet de la University of California din San Francisco, care arată că deciziile sunt luate înainte de conturarea lor în conştient, şi că intelectul nu realizează acest lucru, crezând că el ia deciziile. Norretranders citează, de asemenea, cercetări care arată că intelectul este conştient de numai 15-20 de biţi de informaţie pe secundă, dintr-un total de milioane de biţi de informaţie care ajung în inconştient fără ca intelectul să realizeze aceasta!

Cine deţine deci controlul, dacă nu intelectul sau mintea conştientă?

​Amintirile care se repetă dictează ceea ce experimentează mintea subconştientă. Mintea subconştientă experimentează indirect, mimetic şi de la distanţă amintirile recurente. Se poartă, vede, simte şi decide exact aşa cum îi dictează respectivele amintiri. Mintea conştientă operează şi ea pe baza amintirilor repetitive, fără ştirea sa. După cum arată studiile ştiinţifice efectuate, ele dirijează tot ceea ce trăieşte conştientul.

Legea cauzei și a efectului: I-Dentitatea Sinelui prin Ho'oponopono

​Corpul şi lumea sunt proiectate din mintea subconştientă şi sunt creaţii ale amintirilor care se repetă, și rareori ale Inspiraţiei. Mintea conştientă şi mintea subconştientă, ca şi componente ale sufletului, nu generează propriile idei, gânduri, sentimente şi acţiuni. După cum s-a arătat, ele experimentează realitatea indirect, prin intermediul amintirilor care se repetă sau al Inspiraţiei. Este esenţial să înţelegem că sufletul nu generează el însuşi experienţele. El vede ceea ce văd amintirile, simte ceea ce simt amintirile, se comportă aşa cum îi dictează amintirile şi decide ceea ce decid acestea. Doar rareori vede, simte se comportă şi decide conform Inspiraţiei! În rezolvarea problemelor este crucial să înţelegem că lumea şi corpul nu sunt probleme în sine, ci sunt efectele, consecinţele amintirilor care se repetă în mintea subconştientă! Cine deţine controlul?

Vidul este fundamentul I-Dentităţii Sinelui, al minţii, al cosmosului. Este starea care precede apariţia Inspiraţiei care vine de la Inteligenţa Divină în mintea subconştientă.

Figura 1. I-Dentitatea Sinelui: starea de Vid

Amintirile care se repetă înlocuiesc Vidul I-Dentităţii Sinelui, făcând imposibilă manifestarea inspiraţiei. Pentru a remedia această situaţie, pentru a restabili I-Dentitatea Sinelui, amintirile trebuie transformate în vid prin transmutarea lor de către Inteligenţa Divină.

Existenţa este un dar de la Inteligenţa Divină. Acest dar ne este oferit cu un singur scop, acela de a ne restabili I-Dentitatea Sinelui prin rezolvarea problemelor. I-Dentitatea Sinelui prin Ho’oponopono este o variantă actualizată a unui proces hawaiian străvechi de rezolvare a problemelor prin căinţă, iertare şi transformare. Ho’oponopono presupune participarea totală a fiecăreia dintre cele patru părţi ale I-Dentităţii Sinelui - Inteligenţa Divină, mintea supraconştientă, mintea conştientă şi mintea subconştientă – care lucrează împreună ca o singură entitate. Fiecare parte are funcţia şi partea sa specifică şi unică de implicare în rezolvarea problemelor prin ştergerea amintirilor care se repetă în mintea subconştientă.

Mintea supraconştientă nu conţine amintiri şi deci nu este afectată de amintirile care se repetă în mintea subconştientă. Mintea supraconştientă este întotdeauna contopită cu Inteligenţa Divină şi acţionează întotdeauna după cum acţionează Inteligenţa Divină. I-Dentitatea Sinelui funcţionează pe baza inspiraţiei sau a amintirilor. Doar una dintre ele, fie amintirea sau inspiraţia, pot avea controlul asupra minţii subconştiente la un moment dat. Sufletul I-Dentităţii Sinelui se supune unui singur stăpân într-un anumit moment şi, de obicei, se supune spinului amintirilor în loc să se supuna trandafirului Inspiraţiei.

​Vidul este elementul comun, egalizatorul tuturor Identităţilor Sinelui, atât “animate” cât şi “neanimate”. Este fundamentul indestructibil şi etern al întregului univers, văzut şi nevăzut. Amintirile care se repetă înlocuiesc elementul comun al I-Dentităţii Sinelui, scoţând sufletul minţii înafara stării sale naturale care este Vidul şi Infinitul. Deşi amintirile iau locul Vidului, ele nu îl pot distruge. Cum ai putea să distrugi nimicul? Mintea conştientă poate iniţia procesul Ho’oponopono de eliberare a amintirilor sau poate reacţiona la amintiri prin acuzaţii şi gândire raţională.

​Figura 4. I-Dentitatea Sinelui prin Ho’oponopono (rezolvarea problemelor): căință și iertare

​Mintea conştientă iniţiază procesul Ho’oponopono de rezolvare a problemelor, ca o rugăminte adresată Inteligenţei Divine de a transforma amintirile în vid. Ea realizează că amintirile care se repetă în mintea subconştientă sunt de fapt problema şi recunoaşte că este 100% responsabilă pentru acestea. Această cerere trece apoi din mintea conştientă în mintea subconştientă. Trecerea acestei cereri în interiorul minţii subconştiente pune cu blândeţe amintirile în mişcare şi le pregăteşte pentru transformare. Apoi această cerere, sau rugăciune urcă din mintea subconştientă şi ajunge la nivelul minţii supraconştiente.

Mintea supraconştientă revizuieşte cererea şi face schimbările necesare. Deoarece este întotdeauna în armonie cu Inteligenţa Divină, are capacitatea de a retuşa şi a face schimbări. Cererea este apoi trimisă în sus către Inteligenţa Divină pentru revizuire finală şi soluţionare.